După o zi călduroasă de la WWJP am ajuns pe terasă la Piranha, în Politehnică la o întâlnire, cel puțin, mai ne-la locul ei. De obicei, reuniunile de clasă se fac la 10, 20, 25 de ani. Noi în schimb am făcut reuniune de clasă, generația 2000 din Generala N. Iorga, la 9 ani. Da, reuniune de clasă de nouă ani. Nu am să vă spun decît că David s-a căsătorit de aproape doi ani și că Voicu este singurul băiat căruia îi stă bine cu plete, plete foarte lungi.
Multe din discuțiile începute foloseau fraza ”Mai ții minte?” …când am furat din librărie, cînd îl băteam pe Mogo de rămânea întins pe catedră, cînd veneai cu sandvișurile alea groase, cînd îți plăcea de Dana, cînd mîncam dude, cînd fumam în spate la postliceală, cînd scriam povești la ora de muzică, cînd îți scriam tema la franceză, cînd, cînd, cînd….Cînd am crescut așa de mari, cînd am lucrat și acolo și acolo? Cînd te-ai însurat? Cînd te însori? Cînd zbori la Paris dacă tot te-ai făcut stewardesă? Cînd ne-am făcut mari? De ce ne-am făcut mari? Cine ne-a dat voie să ne facem mari?
Lucrurile astea care nu depind de noi, în care ne trezim aruncați, viața cu hainele ei frumoase.
Am petrecut trei ori amintindu-ne cum eram când mici, aveam pistrui și ne plăcea de colega de bancă. Să fim cuminți și să intrăm la oră, deci!
No comments yet
You can be first to leave a comment