Aseară, la FILB, răspunzînd la întrebarea ”Care este eroul dumneavoastră literar preferat?”, Vasile Ernu s-a ridicat în picioare, spunînd că el doar în picioare poate vorbi despre un astfel de erou și a răspuns ”Mantaua lui Gogol”. Am trăit un moment de panică pentru că nu știam despre ce vorbește deși știam că am acasă Mantaua într-o carte de povești de Gogol, carte pe care eu știam că am citit-o. Mi-am dat seama că ceva lipsește din puzzle-ul ăsta, așa că azi dimineață m-am trezit mai devreme și am citit nuvela lui Gogol.
Mi-a plăcut foarte mult claritatea și linia nuvelei. Akaki Akakievici e acolo, real, om de mîna a treia din Petersburg, dar nu e singur. E împreună cu autorul, care știe de dinainte ce va face Akakievici, care știe de dinainte de tot zbuciumul moașei la botez, de toată mîndria generalului, persoană cu influență, care a mai văzut acest tablou de atîtea ori încât poate face orice orb să îl înțeleagă deplin.
Vezi și: Despre cartea Albert Camus și Herta Muller
Personajul principal e un conțopist singur, trecut de 50 de ani, sărac, trist, care depinde de slujba lui atît social cît și psihic, atît material cît și sufletesc. Un om care știe să facă un lucru, să copieze și care face acest lucru și cînd ajunge acasă, tîrziu pînă în noapte, care cînd nu are ce să copieze caută texte copiate înainte pe care le recopiază doar de dragul echilibrului interior pe care il oferă scrisul. Colegii lui mai tineri rîd de el, șefii nu îl bagă în seamă, nimeni nu știe nimic despre viața lui.
Expresia care definește cel mai clar viața personajului face referire la moartea sa ”Petersburgul a rămas fără el ca și cum Akaki Akakievici nu ar fi trăit acolo niciodată”. În acest cadru se dezvoltă firul vieții sale, înălțarea cea mai sublimă de care poate avea parte, invitația la onomastica unui șef, primită datorită noii sale mantale și finalul vieții sale, moartea datorată nopții petrecute în frig după ce a fost bătut iar mantaua furată. Se întorcea de la petrecerea respectivă.
Povestea construiește personajele foarte clar, Akaki, Petrovic croitorul, care își stabilește prețurile în funcție de gradul de beție și de dorințele nevestii, generalul, persoană cu influență a cărui stabilitate psihică depinde de puterea oferită. Pînă și spiritul morbid din final, cadrele care spun povestea fantomei care își caută mantaua e construit astfel încât lucrurile să pară absolut normale. Morala, așa cum o văd eu, lucrurile pe care le consideri importante și de care îți atîrni viața vor ajunge la un moment dat să se comporte cu viața ta exact cum ai atîrnat-o.
No comments yet
You can be first to leave a comment